„Sportul regină” din România, atletismul, s-a aflat de ani buni în derivă, tot mai departe de tot de ceea ce a fost odată și tot mai departe de realitățile atletismului european și mondial. A fost într-o cădere lentă, dar sigură, ce s-a petrecut în ani de zile, sub privirile noastre, ale tuturor iubitorilor de sport și de atletism din România. De ce? Cum? Sunt întrebări la care se cunosc răspunsurile, mulți din cei implicați, direct sau indirect, în fenomenul atletic românesc le știu.

Oameni nepotriviți, mentalități învechite, strategii greștite sau lipsite de realism și suport, lipsa de investiții (fonduri publice, europene sau private) în infrastructură, dispariția cluburilor, neglijarea sectorului de copii și juniori, deconectarea de la relațiile cu forurile internaționale… Acestea, însă și multe altele, toate au condus la situația în care se găsea în primăvara acesuri an și din anumite puncte de vedere se găsește, în continuare, atletismul românesc. Se găsește pentru că într-un număr de luni nu se pot repara stricăciunile făcute în ani de zile, haideți să fim realiști.

Tristețe mare după CE Indoor de la Belgrad

„A fost un an bun, nu extraordinar, dar unul reuşit, chiar peste aşteptări la unele capitole!”, afirmă Florin Florea, preşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) după alegerile (Adunarea Generală) din luna mai.

Mai devreme, în martie, seniorii au înregistrat cea mai tristă participare la Campionatele Europene indoor de la Belgrad! Se încruntă numai când își aduce aminte.

Infrastructura, cea mai mare problemă!

Problemele pleacă de la baza piramidei performanței, de la infrastructură. „Infrastructura este marea noastră problemă!”, pune degetul pe rană, apoi detaliază:

„Una dintre marile probleme ale atletismului românesc este lipsa infrastructurii necesare realizării marii performanţe. În acest moment, nu există suficiente structuri sportive care să poată organiza o activitate atletică de masă coerentă, la nivelul copiilor şi nici infrastructură solidă, care să poată susţine o activitate atletică de performanţă (în termeni de pregătire adecvată şi un număr mare de competiţii de înaltă performanţă).

Conducerea Federaţiei Române de Atletism cunoaşte aceste probleme, în profunzime, şi pregăteşte o serie de acţiuni, în anul 2018, care să permită atragerea unui număr cât mai mare de copii către atletism şi care să permită creşterea nivelului competiţional intern. Aici amintesc nu numai întemeierea de asociaţii sportive şcolare de atletism, dar şi colaborarea cu autorităţile locale şi cu Ministerul Tineretului şi Sportului, pentru modernizarea structurilor existente (stadioane şi săli cu pistă de atletism), precum şi pentru înfiinţarea altora noi, moderne”.

La juniori și tineret avem rezultate

„Şi totuşi, cu toate aceste condiţii precare, prin dedicarea cluburilor şi antrenorilor şi cu sprijinul Federaţiei, se lucrează continuu la temelia unor performanțe remarcabile în viitor. Este și motivul pentru care cele mai importante rezultate din acest an au fost obținute în marile confruntări internaționale ale juniorilor și tineretului.

Federaţia Română de Atletism se mândreşte cu medaliile obţinute de tinerii atleţi la Campionatele Mondiale şi Europene de juniori şi tineret. Medaliile au fost obţinute la Europenele de tineret (U23), prin aurul Andreei Panţuroiu la triplusalt şi argintul lui Alin Firfirică la aruncarea discului. Apoi, au venit cele trei medalii, una aur şi două de argint, de la Europenele de Juniori 1 din Italia, de la Grosseto, obţinute de Dorin Rusu şi Andreea Mikloş şi de cea de bronz de la Mondialele de Juniori 2 obţinută de Samuel Bucşă, la săritura în lungime”, am reținut din analiza anuală pe 2017 a FRA.

Minusul de la Londra și plusul de la Taipei

Președintele Florea simte nevoia unei observații: „La finalul anului, a existat un minus, la Mondialele de seniori de la Londra, însă există perspective bune pentru Doha, în 2019. Federaţia a apreciat eforturile celor doi sportivi care au intrat în finale, Alina Rotaru și Andrei Gag, şi le va oferi tot sprijinul, pentru ca în anul 2018 să aducă medalii importante pentru România”.

Trebuie să amintim faptul că la Universiada din august, de la Taipei, atletismul a cucerit cele mai multe medalii pentru România. „Din cele 11 medalii câştigate de România, șase au fost ale atletismului, iar delegaţia României a fost aproape de recordul său șapte medalii la o ediţie a Universiadei. Din numeroasa delegaţie a României, numai trei discipline au urcat pe podium: tenis de masă, gimnastică şi atletism”, remarcă oficialii FRA.

Alergarea Montană, o probă cu viitor sigur

Alergarea montană a devenit, în ultimii ani, una din probele vedetă ale atletismului românesc. Numărul sportivilor legitimați și al competițiilor este în creștere de la an la an, activitatea comisiei speciale din cadrul FRA, condusă de Silviu Casandra (antrenor federal – selecționer), este tot mai dinamică și generoasă în proiecte, iar încet-încet, au început să apară și rezultatele.

În 2017, România a obţinut două medalii de bronz la Campionatul Mondial de Alergare Montană pe Distanţe Lungi (Premana, Italia), prin echipa feminină de senioare şi o medalie individuală, la feminin, prin Denisa Dragomir. În plus, la Campionatul Mondial de Alergare Montană, tot la Premana, echipele de juniori au câștigat medaliile de aur la feminin, prin Alesia Hecico, Gabriela Doroftei, Irina Bordeianu şi Iulia Zudor, şi de argint la masculin, prin Dorin Rusu, Gabriel Bularda, Adrian Garcea şi Peter Herman.

În 2018, în cadrul Campionatului Național de Alergare Montană vor figura mai multe etape, printre care una la Zărnești (județul Brașov), pe 28 iulie, și alta la Slănic Prahova, finala având loc la Câmpulung Moldovenesc, pe 4 august.

Argint la CE de Cros de la de la Samorin

România a încheiat pe podium anul 2017, la Campionatul European de cros de la Samorin (Slovacia), echipa formată din Roxana Bârcă, Ancuța Bobocel, Cristina Simion, Andreea Pîșcu, Claudia Prisecaru și Paula Todoran a intrat în posesia medaliilor de argint.

În sfârșit, un Campionat European în România!

Anul viitor, țara noastră va organiza, pentru prima dată, un Campionat European de Atletism! „În 2018, vom organiza, în premieră, un Campionat European în România. Ceea ce pentru noi e o mare mândrie, dar şi o ocazie de acumula experienţă, pentru organizarea unei competiţii de înalt nivel. La ultra-atletism sunt patru probe: alergare de 24 de ore, 50 de kilometri, 100 de kilometri şi ultramaratonul. Noi vom organiza Campionatul European de alergare de 24 de ore, în perioada 26-27 mai, la Timişoara”, declară preşedintele FRA, Florin Florea.

Deja ne gândim la Birmingham și la Berlin

Același oficial s-a referit și la obiectivele anului 2018: „Anul viitor, sunt două competiţii majore, Campionatele Mondiale de la Birmingham şi Campionatele Europene de la Berlin. Sperăm ca la Berlin să avem patru finalişti şi să luăm una sau două medalii. La Birmingham, va fi un pic mai greu, pentru că sunt probe puţine, sunt invitaţii… dar sperăm şi acolo, pentru că în 2015 am luat două medalii de argint. Aşa că nu se ştie ce se poate întâmpla.

Apoi, proiectul nostru pentru 2018 este să facem atletism în așa fel încât să ne ştie lumea în străinătate. Să ne promovăm şi să stăm la aceeași masă cu cei care fac marea performanţă. Asta e prioritatea numărul unu a federaţiei noastre!”. (Foto: Mircea Bularca)