sorin mircea director scoala gimnaziala prejmer karateSorin Mircea (47 ani) este profesor de geografie și director al Școlii Gimnaziale din Prejmer. Dincolo de activitatea la catedră, între anii 2006-2010 a ocupat postul de director adjunct, iar din 2011 până-n prezent este director al școlii din comuna brașoveană Prejmer. Acolo unde, în imediata vecinătate a Cetății, obiectiv istoric și turistic amplasat în centrul localității, învață aproximativ 570 de copii.

În timpul liber îl găsești în sala de antrenament. Cu aceeași pasiune practică artele marțiale, mai precis karate shotokan fudokan, ca și când era mai tânăr. Și a făcut-o înainte de căderea regimului comunist în România, când mentalitățile și obiceiurile erau cum… erau. Iar dacă nu-i în sală, la mișcare, fie e la ore, fie își duce la îndeplinirile sarcinile de conducător de… școală nouă. Da, pentru că Școala din Prejmer arată cum multe de la oraș visează. Mai nou, se mândrește cu o bază sportivă, mică, așa cum e ea, însă de toată frumusețea.

Acolo, pe terenul de sport, l-am găsit pe karateka Sorin Mircea. Sport, motivație, educație, civilizație, evoluție – sunt câteva din principiile pe care le-a învățat, și le-a însușit și de la care nici acum, când se apropie de o vârstă rotundă, nu face rabat. Prezență agreabilă, alură sportivă, dialogul se înfiripă repede.

Karate cu Dan Stuparu și Adrian Popescu-Săcele

Își aduce aminte cu nostalgie de primii pași în tainica lume a artelor marțiale. Se întâmpla înainte de 1989, când practicarea artelor martiale, în general, nu era văzută cu ochi buni de oamenii regimului aflat la putere atunci și chiar a fost interzisă. Se făcea karate într-un regim de (semi)clandestinitate. Avea vârsta de 14 ani. „Cu toate aceste condiții vitrege, erau nenumarăți entuziaști care tânjeau să facă parte din grupele de instruire ale senseilor în mare vogă pe atunci: Dan Stuparu și Adrian Popescu-Săcele. Ca să fii primit la antrenamente, trebuia să ai media 10 la purtare și media generală de cel puțin 8. Datorită acestor exigențe și a pregătirii riguroase care se făcea, din cei aproape 150 de tineri înscriși în general pe serie, terminau cu bine doar un sfert dintre ei. Costul unei ședințe de pregătire era de 13 lei, sumă destul de mare pentru vremurile acelea”, dă timpul înapoi dascălul de azi.

Stagii de karate la Neptun și Olimp

Completează, imediat: „Antrenamentele se desfășurau la Complexul Agrement de sub Tâmpa, la Sala de sport a Liceului Energetic și mai târziu la Sala Sporturilor. Tot aici, primăvara, se organizau stagiile de pregătire, iar vara acestea se mutau pe litoral, în stațiunile Neptun și Olimp. La sfârșitul stagiilor se organizau examenele pentru promovarea la o centură superioară”.

Sfatul lui sensei Dan Stuparu

karate sensei dan stuparuÎși aduce aminte de un coleg din țară, care la vârsta de 20 de ani dădea examen pentru centura neagră. Deși era foarte bine pregătit, comisia de examinare nu i-a acordat gradul respectiv, pentru că l-a considerat prea tânăr pentru o asemenea onoare! Dorind să depășească aceste etape cât mai repede, tânărul Sorin Mircea l-a abordat, cu naivitatea vârstei, pe sensei Dan Stuparu (foto), cerându-i un „sfat avizat”. Și, surprinzător, a aflat că trebuia să facă trei lucruri într-unul singur. „Muncă, muncă și iar muncă”, i s-a răspuns, sec.